Inainte de a ma naste…

Cresteam intr-un loc calduros, linistit, un fel de casa numai a mea in care nu simteam niciun fel de durere si totul se desfasura sub amprenta unei imagini de vis, atat pentru mine cat si pentru parintii mei.

Ii auzeam fiecare bataie a inimii mamei mele, fiecare respiratie si cate o voce calda din exterior. Casa mea a fost perfecta pentru mine, si, desi mi-am petrecut cea mai mare parte a timpului meu ghemuit si  adormit, m-am simtit confortabil si protejat in mediul meu.

In noul meu mediu: sectia de neonatologie

Si mi-am parasit si casa mea linistita…am vrut sa vin mai repede si sa va cunosc. Nu stiu daca am procedat bine, se pare ca nu….unde sunt acum? Intr-o lume cu totul noua. O lume pe care nu mi-as fi imaginat-o asa, dar poate nici ea nu m-a imaginat asa grabit.

Sectia de neonatologie poate fi infricosatoare, pentru mine si pentru mama, si pentru tata….pentru toata lumea.

Va rog sa aveti rabdare cu mine, sunt sensibil si trebuie sa imi acordati o perioada de timp pentru a ma acomoda cu acest nou mediu si cu toti stimulii din jurul meu.

Eu vorbesc cu tine printr-o singura limba si anume: comportamentul meu. Daca acorzi putina importanta gesturilor mele, vei observa care imi sunt nevoile si ce vreau sa iti transmit.

Te pot auzi

Am auzul dezvoltat cat pentru 22 de saptamani de sarcina. Aud vocea mamei mele si a tuturor celor care vin sa imi vorbeasca. Am insa, o sensibilitate mare la zgomotele puternice cum ar fi alarmele, trantitul usilor, tipete etc.

Imi place muzica lenta si placuta, relaxanta care ma poate linisti in afara orelor mele de somn.

Imi dau silinta sa te vad cat mai bine posibil

Pentru a vedea foarte bine imi trebuie timp. Nu e tocmai un capitol la care sa stau foarte bine. La inceput imi voi petrece foarte putin timp cu ochii inchisi si nu ma pot concentra prea mult pe un singur obiect. Pe masura ce cresc, devin mai puternic si imi voi dezvolta toata organele astfel incat sa functionez fara probleme. La inceput am nevoie de o lumina slaba, pentru a tine ochii deschisi mai mult si in timp ma voi concentra pe fetele cat mai multor oameni, astea imi plac cel mai mult si le privesc..sunt surprinzatoare.

Luminile stralucitoare ma obosesc si imi afecteaza ochii, iar despre fotografiat cu blitz nici nu poate fi vorba. Lumina insotita si de sunet poate fi un stimul pe care eu nu-l pot sustine. In conditiile astea s-ar putea ca eu sa iti ofer cate un raspuns la acesti factori de stres si sa ma zgarai cu mana pe fata.

As putea sa incep cu sughituri, sa incep sa scuip, sa imi bata inima prea tare si sa imi scada nivelul de oxigen. Va rog sa tineti cont de mediul in care trebuie sa ma dezvolt, nu abuzati de stimuli pentru a ractiona cumva la ei.

Eu dorm foarte mult

Ca si bebelus prematur, eu am doua tipuri de somn: un somn activ si unul linistit. Acestea sunt foarte importante pentru dezvoltarea mea.

Somnul profund se manifesta la mine printr-o respiratie foarte silentioasa, ai senzatia ca abia respir. Acest somn este cel care ma ajuta pe mine cel mai mult sa ma dezvolt si sa cresc in parametrii normali. Avand in vedere ca m-am nascut prematur, voi avea somn profun scurte perioade de timp si acest timp creste odata ce ma apropii de varsta normala.

Somnul activ se manifesta la mine prin miscari ale mele dese, eventual si niste zgomote pe care le scot. Respiratia mea este inegala iar pleoapele imi pot flutura din cand in cand. Ochii mei se vor deschide uneori si se vor inchide la loc ca si cum as fi o jucarie pe baterii. In urma acestor manifestari rugamintea mea este sa nu va faceti griji, totul este normal iar eu imi voi petrece mult timp intr-un astfel de somn. Pe masura ce cresc, acest somn va fi din ce in ce mai rar in programul meu.

Ai mei parinti isi vor da seama destul de greu cand sunt treaz sau cand dorm, pentru ca eu voi dormi mult timp sau mai bine spus majoritatea timpului si tin ochii inchisi in aceasta perioada.

S-ar putea sa petrec doar cateva minute intr-o stare de somn profund 2-5 minute si apoi iarasi sa dorm activ. Conteaza pentru mine sa cunosti limbajul trupului meu si sa stii cand sa interactionezi cu mine in astfel de momente.

Fii atent la semnele transmise de mine

Pentru ca sistemul meu nervos este si el in continua dezvoltare, astfel incat puteti observa niste semnale de la mine. Daca vorbesti cu mine in acelasi timp in care mananc, afla ca nu ma mai pot concentra deloc. Devin confuz, coplesit si nu pot face face stimulilor din jurul meu.

Eu nu pot avea energia necesara pentru a plange in hohote sau cu tipete pentru a-ti arata ca sunt deranjat de ceva. Din acest motiv este absolut necesar sa inveti limbajul comportamentului meu pentru a ne intelege corespunzator.

Cand sunt stresat sau nefericit voi avea modificari de culoare, de la gri, marmorat pana la albastru in conditii de stres maxim. Pot deveni rigid, cu picioarele si mainile desfacute intr-un mod dezorganizat si apoi sa adorm. Nu incerca sa ma trezesti gadilandu-ma sau facandu-mi alte gesturi pentru ca nu am energia necesara sa interactionez cu tine si am nevoie de odihna.

Cand sunt fericit voi avea o nuanta de roz a pigmentului, voi avea o postura corporala relaxata. Ma voi trezi incet si usor-usor ma voi concentra pe vocea ta. Miscarile mele cu mana vor fi lente, ma voi juca cu ele, imi voi duce degetele in gura. Imi voi deschide ochii si ma voi concentra catre fata cuiva.

 In momentul in care sunt bucuros, ma strang usor cu intreg corpul iar ingrijirea de tip cangur este preferata mea. Stiu ca sunteti foarte bucurosi de venirea mea pe lume insa, stiu ca sunteti si nervosi pentru ca va creez si un stres.

Aveti rabdare cu mine pentru ca am nevoie de asta….

 

Sursa materialului: http://www.peekabooicu.net/2013/07/confessions-of-a-preemie-why-i-am-different-than-a-full-term-baby/

Andra Birladeanu,

Editor coordonator Micolino.ro