Contactul fizic dintre mama si copilul ei a stat la baza curiozitatilor stiintifice de-a lungul anilor. Astfel, cercetarile efectuate in aceasta directie au reusit sa aduca in prim plan faptul ca la nivel psihologic touch-ul maternal asupra copilului are un rol esential in dezvoltarea sa armonioasa.
Unde mai punem importanta acestor studii in randul copiilor prematuri care necesita o atentie in plus?
Intr-un nou studiu s-a demonstrat ca atingerile mamei au rol si in dezvoltarea normala a functiilor creierului, conturarea reactiilor pozitive la stres din partea micutilor dar si un somn mai linistit.
Ruth Feldman si colegii sai au demonstrat puterea de atingere a mamelor pentru copiii prematuri pe termen lung. Pentru copiii ce se afla la incubator, au folosit o interventie scurta, dar puternica.
Ei atribuit un grup de 73 de mame să isi tina copilasul skin-to-skin o oră pe zi timp de două săptămâni. Un grup de alte 73 de mame cu copiii acasa au fost instruite sa faca acest lucru. Peste zece ani, cu șapte întâlniri, au comparat dezvoltarea copiilor din grupul din spital comparativ cu cei din grupul de control.
Studiile japoneze au arătat că micutii recunosc mirosul mamei lor înainte ca ea să apară în câmpul lor vizual. De aceea se recomandă ca mamele să îşi ţină copiii aproape şi după alăptare sau după oferirea biberonului.
Care au fost rezultatele studiului?
In randul mamelor din grupul Skin to skin (STS) au devenit mai receptive la copii în primele luni de viață, mai putin anxioase și cu o consolidare solida a atasamentului fata de copil.
In randul copiilor: in perioada de dupa nastere, copiii din spital dezvoltat o autonomie in ceea ce priveste respiratia, au devenit mai sociabili si mai prezenti la reactiile celor din jur iar pentru cei externati s-a demonstratat o dezvoltare cognitiva, o rezistententa crescuta la factorii stresori.
La nivel relational: s-a observat o relatie mai consolidata in grupul celor internati iar in randul celor exernati s-a observat o implicare mai activa din partea mamelor.
Cercetările desfăşurate în ultimul deceniu au relevat importanţa pe care o relaţie timpurie bazată pe interacţiunea între mamă şi bebeluş o are pentru dezvoltarea viitoare a copilului. Cunoaştem din acest studiu faptul că solutia către dezvoltarea viitoare a copilului nu depinde de un set specific de activităţi, ci mai degrabă de calitatea generală a interacţiunii între copil şi persoana principală de îngrijire.
Rezumam si spunem ca atingerile mamei asupra prematurului:
- facilitează procesul de apropiere între părinte şi bebeluş, pentru stabilirea unor relaţii bazate pe căldură
- reduc reacţiile de stres la proceduri dureroase din sectia de neonatologie
- reduc durerea
- ajută la adormire si la un somn mai linistit
- le induce si parintilor un sentiment pozitiv privind evolutia bebelusului
Concluzia?
„Odată cu atingerile, încep şi dragostea şi umanitatea – chiar în primele minute după naştere” (Ashley Montague)
Surse:
Esposito G, Yoshida S, Ohnishi R, Tsuneoka Y, Rostagno Mdel C, Yokota S, Okabe S, Kamiya K, Hoshino M, Shimizu M, Venuti P, Kikusui T, Kato T, Kuroda KO. Infant calming responses during maternal carrying in humans and mice(link is external). (2013). Curr Biol. 2013 May 6;23(9):739-45. doi: 10.1016/j.cub.2013.03.041. Epub 2013 Apr 18.
Feldman R, Rosenthal Z, Eidelman AI. (2014). Maternal-Preterm Skin-to-Skin Contact Enhances Child Physiologic Organization and Cognitive Control Across the First 10 Years of Life(link is external).Biol Psychiatry. 2014 Jan 1;75(1):56-64. doi: 10.1016/j.biopsych.2013.08.012. Epub 2013 Oct 4.
Comenteaza