Aşa cum spuneam în articolul trecut, naşterea prematură este o adevărată provocare, iar ca să ne bucurăm pe deplin de ”meseria” de părinte, avem nevoie uneori de suportul celor care au experimentat acest eveniment. Desigur că, instinctiv, ştim ce e de făcut pentru a ne creşte copiii cât mai bine, dar în cazul naşterii premature, mamele se lovesc de provocări pe care nu le-au luat în calcul.
Mamele care au născut prematur au identificat două perioade de dificultăţi emoţionale accentuate după naştere. Prima imediat după naştere iar a două după venirea acasă a bebeluşului.
Astăzi, voi vorbi din experienţă mea şi a altor mame de prematuri despre perioada de după externarea din maternitate. Impreună am identificat o lista de dificultăţi cu care ne-am confruntat în primele săptămâni după venirea acasă.
Astfel, deşi nu au exprimat ceea ce simţeau în acea perioada, mamele au resimţit un nivel ridicat de stres şi le-a fost dificil:
- să-şi stabilescă obiective după naşterea timpurie şi să ia decizii pentru ele şi pentru copil
- să caute soluţii pentru eventualele impedimente pe care le-au întâmpinat în îngrijirea copilului şi să găsească resurse pentru îndeplinirea lor
- să aibă încredere în reuşită acţiunilor lor, legate de îngrijirea copilului prematur
- să gestioneze eficient toate provocările pe care le-au întâmpinat după naştere
- să găsească un echilibru între atenţia acordată copilului şi viaţa personală
- să se bucure de micile succese în evoluţia copilului şi să înveţe atât din realizări, cât şi din eşecuri
- să vorbească cu ceilalţi despre ceea ce simt, le preocupă sau le afectează
- să ceară ajutor de specialitate
După externare copiii prematuri îşi solicită părinţii foarte mult din punct de vedere fizic şi emoţional, de aceea copilul prematur ca partener social, va fi mereru o provocare,indiferent de viaţa emoţională a mamei. Cu atât mai mult este vital ca mamele să înţeleagă că emoţiile, atitudinile şi comportamentul lor sunt importante în procesul de vindecare şi “revenire la sine” după naşterea prematură.
De cele mai multe ori, emoţiile mamei în menţinerea unui echilibru fizic şi emoţional reprezintă cheia realizării obiectivului de “revenire la sine” – mamele explică că deşi din punct de vedere raţional, ştiu ce ar trebui să facă în aceasata perioada, totuşi, în mod aparent inexplicabil, nu reuşesc.
Astfel, rolul emoţiilor în comportamentele care împiedică sau facilitează trecerea cu succes peste evenimentul naşterii premature este extrem de important şi depinde de fiecare mama să înveţe să se folosească de propriile emoţii ca de un motor pentru dezvoltare.
Stabilitatea emoţională a memei este foarte importantă deoarece, în primii doi ani de viaţă, cea mai importantă lecţie pe care o integrează copilul este cea legată de siguranţă. Pentru a-şi permite să exploreze lumea, el trebuie să afle de la părinţi şi treptat să integreze mesajul conform căruia este în siguranţă. Este hrănit, îngrijit şi protejat de cineva care îl veghează în permanentă şi se asigura că lumea este pentru copil un spaţiu al încrederii. În caz contrar, copilul creşte nesigur şi ghidat de neîncredere. Respectiv, anxios.
O mama echilibrată va creşte un copil care se va dezvolta armonios.
Odată cu venirea acasă, atunci când nu mai au suportul cadrelor medicale pentru îngrijirea bebeluşului, mamele care au născut prematur, au tendinţa să considere că nu au făcut şi nu fac suficient pentru copilul lor, în consecinţă nu sunt mame destul de bune şi încearcă prin tot ceea ce fac să devină mame perfecte. Nu există o presiune mai mare decât cea pe care o mama o pune pe ea însăşi din dorinţa de a fi o mama perfectă. Focusul pe această idee de mama perfectă duce la sentimente şi trăiri contradictorii care au un puternic impact emoţional asupra mamei.
În căutarea perfecţiunii, dorind să facă singure totul, multe mame observă că li se schimbă starea de spirit, că se enervează din orice, devin pesimiste şi complet nemulţumite, însă nu pot explica motivul.
Mesajul meu şi al celor care au trecut prin această perioada este că fără echilibru în tot ceea ce faci, mai devreme sau mai târziu oboseala fizică şi psihică îţi vor afecta sănătatea fizică şi emoţională, de aceea este important să inteleagi că „a cere ajutorul celorlalţi nu este semn de slăbiciune”.
Implică-i pe cei apropiaţi în activităţile care ţin de îngrijirea copilului, confortul copilului depinde de confortul mamei, iar dacă tu te simţi bine, se va simţi şi el.
În plus,copiii au capacitatea de a se adapta unor stiluri diferite de îngrijire, de aceea acceptă ca tatăl copilului sau bunica să facă lucrurile diferit şi ia-ţi o pauză binemeritată.
Iată ce poţi face că să îţi păstrezi echilibrul fizic şi emoţional, pentru a petrece clipe minunate cu micul tău erou:
- Ai grijă de sănătatea ta, începând de la alimentaţie, mişcare până la relaxare şi odihnă
- Încearcă să te odihneşti ori de câte ori ai posibilitatea; somnul este un vindecător natural al emoţiilor de aceea nu îl neglija
- Petrece săptămânal timp în afară universului copilului. Fie că alegi să te relaxezi la spa, că mergi la sala, că citeşti sau că mergi la teatru, acest timp dedicat numai ţie te va ajuta să-ţi încarci bateriile şi să-ţi îmbunătăţeşti starea de spirit
- Atunci când simţi că parcă nimic nu merge bine şi nimeni nu te înţelege, retrage-te în locul tău preferat (din casă, grădina, parc etc) şi reconectează-te la tine
- Cere ajutorul unui consilier, dacă te simţi depăşită de situaţie
Odată ce veţi petrece mai mult timp împreună, atât tu cât şi copilul veţi descoperi noi modalităţi de a face faţă stresului. O persoană relaxată poate face diferenţa între deciziile majore şi detaliile mai puţin importante, fapt care îl securizează şi pe copil, care învaţă să facă astfel de diferenţieri.
Prin intermediul Asociaţiei Unu şi Unu, îţi oferim consiliere psihologică şi coaching, mergem pas cu pas alături de tine iar prin comunitatea noastră ai posibilitatea să împărtăşeşti cu alte mămici propria experienţă – poate fi foarte util şi chiar relaxant să afli că multe alte persoane trec prin aceleaşi provocări ca şi tine.
Cu drag,
Nina
Pe Nina o puteti gasi si pe :
https://www.linkedin.com/profile/view?id=23952593&trk=nav_responsive_tab_profile
Sura foto: fotografia 1 (Asociatia Unu si Unu), fotografia 2 (kidshealth.org)
Comenteaza