*Sursa foto: Arhiva Personala

Intalnirile cu Gaspar si Otilia in cadrul cursurilor gratuite de parenting organizate de Asociatia Unu si Unu pentru parintii cu prematuri, mi-au intarit convingerea ca un cuplu se transforma serios si ca este afectat profund dupa o nastere survenita inainte de termen.
Gaspar ne-a spus atunci ca: "Trecerea de la doi la trei este o mare provocare pentru relația de cuplu. Nașterea unui copil este o revoluție psihologică care ne schimbă relația cu aproape toți și toate, de la sentimentul de sine și identitate, până la relațiile cu partenerii, prietenii, părinții și socrii noștri.”

Otilia Mantelers a mai completat ca pe parintii si partenerii de viata ii ajuta foarte mult “listening partenership”. Dar de aici pana la o viata sanatoasa de cuplu....e cale lunga. Asa ca abia astept sa o intalnesc pe Esther Perel care vine pe 4 iunie la Bucuresti.

Esther este recunoscută ca fiind una dintre cele mai originale și pătrunzătoare voci ale lumii atunci când vine vorba despre viața de cuplu și umbrele intimității. Va fi o conferinta care promite mult dar sunt sigura ca va fi peste asteptari.

Evenimentul va avea loc la Bamboo Club si cu 1.000 mp de ecrane, canapele si o atmosfera calda, potrivita pentru o asemenea intalnire.
Biletele si programul le puteti vedea aici: Otilia Mantelers- Esther Perel in Bucuresti
Sa va grabiti pentru ca "bataia" pe ele este foarte mare.
Abia astept sa vina si pana atunci nu-mi ramane decat sa vizionez cat mai multe filmulete cu Esther: Puterea Relatiilor cu Gaspar & Otilia
Ne vedem acolo!

Cercetatorul si psihologul american Kent Hoffman a fost la Bucuresti, pentru a preda metoda de parenting bazata pe teoria atasamentului, Circle of Security Parenting Program, cea mai de succes metoda de parenting din lume. Kent Hoffman impreuna cu Glen Cooper și Bert Powell, au adunat rezultatele a 50 de ani de cercetare in domeniul relatiei de atasament dintre parinti si copii si au creat acest program de educatie si consiliere special conceput pentru a veni in ajutorul parintilor si al copiilor lor. Astazi, tot mai multi parinti sunt preocupati de crearea unor relatii de atasament semnificative si securizante pentru copii.Dar de ce este atat de important sa ne securizam copiii si cum putem face asta? Ca si fiinte umane suntem programati genetic pentru a le oferi o ingrijire competenta copiilor nostri. „Ceea ce i-as invata eu pe parinti sa faca in primul an de viata al copiilor lor, ar fi aceasta" spune Kent Hoffman – Alinare si Bucurie. O buna parte din ce am invatat despre ce inseamna sa fim parinti provine din modul in care am fost, la randul nostru, crescuti. Ce am experimentat zi de zi in copilaria noastra, cand am fost luati in brate, sarutati, ascultati sau incurajati sa facem ceva nou sau dimpotriva am fost respinsi, neintelesi sau abuzati de catre parinti; sunt experiente care ne-au format memoria procedurala a sentimentului de iubire si siguranta, sau dimpotriva de nesiguranta. Toate aceste informatii le vom transmite inconstient si noi mai departe copiilor nostri, deoarece toate relatiile de apropiere si iubire dar si cele de nesiguranta din copilarie definesc comportamentul viitorului adult. Toti ne dorim sa fim unici, iubiti, alesi si intelesi, adica speciali. Ne dorim sa fim conectati, sa stim ca suntem iubiti neconditionat si ca ii avem mereu alaturi pe oamenii semnificativi pentru noi. Si daca asta este valabil atunci cand suntem mici, si cand devenim adulti avem aceleasi nevoi. De aceea, pentru a dezvolta un atasament sigur, este foarte important, ca in copilarie sa ne fie cineva alaturi atunci cand experimentam emotii de toate felurile. Cum spune Donald Winnicott, avem nevoie de acel “ mediu de sustinere emotionala” prin care rezonam si ne acordam la experienta emotionala a altei persoane. Din pacate, cei mai multi dintre noi am crescut fara sa ne intelegem si acceptam emotiile si impactul pe care acestea il au in viata noastre de zi cu zi. Ne-a lipsit capacitatea si exercitiul constient de a intra intr-un cerc al conectarii cu ceilalti si cand suntem bine si cand suntem mai putin bine. Kent Hoffman descrie atat de plastic lipsa de conectare prin expresia “durerea fara prezenta este iad.” De aceea, primul pas in dezvoltarea unui relatii sigure si sanatoase de atasament este ca parintii sa isi creasca nivelul de constientizare in ceea ce priveste nevoile copiilor si sa isi ajusteze raspunsurile emotionale si comportamentale astfel incat sa vina in intampinarea nevoilor acestora. Concret, prin natura fiintei umane, suntem programati genetic sa traim experienta Being-With (a fi impreuna) si sa accesam acel mediu de sustinere emotionala (holding) .Tot ceea ce trebuie sa facem noi este sa intram constient, ori de cate ori putem si in mod repetat, in acest cerc al sigurantei, in care sa raspundem adecvat tuturor nevoilor copiilor. Being-With (a fi zimpreuna) este atat de valoros, pentru ca da sens emotiilor traite impreuna, atunci cand avem pe cineva alaturi. De asemenea,Kent ne spune ca niciodata nu este prea tarziu sa aplicam principiul de baza al programului Circle of Security: Ori de cate ori pot, parintii trebuie sa le arate copiilor ca sunt „Mai mari, mai puternici, mai intelepti si blanzi”. Zeci de ani de cercetari in teoria atasamentului arata ca atunci cand parintii reusesc sa le dezvolte copiilor sentimentul de siguranta si incredere, acestia vor fi mai capabili:

• Sa se bucure mai mult impreuna cu parintii;
• Sa simta mai putina furie in relatie cu parintii lor;
• Sa apeleze la parinti pentru suport cand trec prin momente dificile;
• Sa isi rezolve singuri problemele;
• Sa se inteleaga mai bine cu prietenii lor;
• Sa lege si sa mentina prietenii indelungate;
• Sa dezvolte relatii mai bune cu fratii si surorile;
• Sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunta impreuna cu prietenii;
• Sa aiba o stima de sine crescuta; - Sa stie ca majoritatea problemelor au o rezolvare;
• Sa aiba incredere in viitor;
• Sa aiba incredere in oamenii pe care ii iubesc;
• Sa fie blanzi cu cei din jurul lor.

Circle of Security Parenting Program nu este un simplu program de educatie pentru parinti, ci un program - suport care ii ajuta sa inteleaga care sunt nevoile de baza ale copiilor. Programul promoveaza si faciliteaza crearea unor relatii de atasament semnificative si securizante pentru copii.Se adreseaza parintilor cu copii intre 0 si 12 ani. Programul - suport este special conceput pentru a-i ajuta pe parinti sa isi creasca nivelul de constientizare si sa raspunda adecvat nevoilor copiilor lor, ajustandu-si propriile raspunsuri emotionale si comportamentale in relatia cu copilul. Programul - suport se desfasoara pe parcursul a 8 intalniri si este conceput astfel incat sa genereaze schimbari comportamentale ale parintilor, care sunt pusi sa reflecteze asupra propriilor experiente emotionale. Este un program profund transformational iar la sfarsitul sesiunilor, parintii:

• isi imbunatatesc propria reglare emotionala;
• isi dezvolte empatia fata de copiii lor;
• isi muta focusul de pe comportamentele copilului catre relatia cu copilul;
• isi dezvolta mecanisme de a intra constient in cercul sigurantei impreuna cu copilul.

Cu drag Nina,

Am vrut sa scriu atunci la cald. Dar am zis sa mai stau un pic sa mi se aseze trairile legate de intalnirea de joi cu Otilia Mantelers. Si iata ca ...fix la o saptamana...tot asa simt. Si incerc sa nu fiu subiectiva, desi emotiile sunt ale mele. Dar sunt si influentate de ce am vazut in sala. (mai mult…)

Dragi parinti, dragi oameni trebuie sa va povestesc ceva. Ceva ce ma apasa si nu-mi da liniste. 

Atunci cand cineva iti ofera ceva gratis sa stiti ca de fapt nu e gratis. Si acel cineva fie ca e persoana, ONG, organizatori de evenimente etc. merita respect. De ce? Pai pentru ca cineva s-a gandit la tine, o face cu drag, cu empatie si crede ca-ti este de folos. Si daca si accepti, atunci chiar inseamna ca iti asumi sa onorezi acel ceva.  (mai mult…)

Cand eram copila, adoram povestile. Lectura obligatorie de la scoala o
citeam si conspectam pentru ca eram fortata. De mama. Eram un copil mediocru la scoala. De 8, 9 si 10. Abia in liceu m-a lovit ceva si ma ofticam pentru un 9. Am luat bursa si coronita. Mama ce fericita eram. Adica eram fericita ca in sfarsit o vedeam pe mama fericita. (mai mult…)